Lucrări de proiect în România - cele mai importante reguli de conduită
conţinut
- România - influențe culturale
- România - o țară, multe etnii
- Diferențe culturale între germani și români
- Orientare factuală versus orientare personală
- Stil de comunicare direct versus indirect
- Aprecierea regulilor și structurilor versus pragmatism
- Acțiune secvențială versus acțiune paralelă
- Stabilitate versus încredere în sine fluctuantă
- Important „de făcut și de făcut” pe scurt
- literatură
subiecte
conţinut
- România - influențe culturale
- România - o țară, multe etnii
- Diferențe culturale între germani și români
- Orientare factuală versus orientare personală
- Stil de comunicare direct versus indirect
- Aprecierea regulilor și structurilor versus pragmatism
- Acțiune secvențială versus acțiune paralelă
- Stabilitate versus încredere în sine fluctuantă
- Important „de făcut și de făcut” pe scurt
- literatură
Este probabil ca România să fie relativ necunoscută pentru majoritatea cititorilor. Primele asociații pe care germanii le au cu această țară sunt probabil contele Dracula și Transilvania și imediat după aceea Ceaușescu și regimul său comunist, care a fost răsturnat într-un mod sângeros în 1989. Țara de la marginea de est a Uniunii Europene ajunge în mass-media germană în cel mai bun caz ca „țară cu salarii mici”, cel mai rău ca „exportator” de imigranți din sărăcie.
Cei care au vizitat deja țara dintre Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră, totuși, au de obicei o imagine diferită a României: oameni prietenoși care susțin ospitalitatea, unul dintre ultimele locuri din Europa unde lupii și urșii trăiesc în afara grădinilor zoologice., o regiune în care nouă urme vechi de secole ale germanismului pot fi încă văzute sub formă de biserici de castel și case medievale cu grinzi din sate și orașe. Numele orașelor precum Hermannstadt, Neumarkt am Mieresch sau Kronstadt s-au păstrat, de asemenea, paralele cu numele românești. Chiar și limba română pare cumva familiară: melodia ei este foarte asemănătoare cu italiana.
Astăzi, o zecime bună (!) Din populație, adică peste două milioane, majoritatea români mai tineri, își câștigă existența în Italia și Spania. Aceștia susțin membrii familiei care rămân în România cu transferuri care se ridică la câteva miliarde de euro pe an și astfel valoarea de piață a multor companii MDAX!
Dar există și relații puternice cu Germania:
Pentru români, Germania a fost simbolul unei infrastructuri exemplare și a unei economii funcționale în mod optim timp de aproape un secol, iar pentru ei etica muncii germane întruchipează organizarea perfectă, disciplina și cele mai înalte standarde de calitate.
În calitate de german născut în România, am putut lucra la numeroase proiecte în ambele țări de mai bine de un deceniu. Am putut stabili că acestea sunt două țări care sunt geografic la doar aproximativ 1.500 km distanță, dar ale căror culturi sunt fundamental diferite. O impresie care a fost confirmată și de literatura de specialitate (Hofstede, 2011 și Rubatos, Thomas, 2011).
Acest articol își propune să vă sensibilizeze ca manager de proiect german al unei echipe românești la cele mai importante diferențe culturale dintre germani și români. Unele „sfaturi privilegiate” sunt menite să promoveze o bună cooperare cu colegii și angajații români.
România - influențe culturale
Românilor le place să se numească „francezii Europei de Est”. De la începutul secolului al XIX-lea, ei au văzut Franța ca un model de urmat în modelarea propriilor structuri economice și administrative. A fost adoptat sistemul centralizat, cu toate avantajele și dezavantajele sale.
Numeroase nume românești se termină în -escu (gândiți-vă la Ceaușescu): Popescu, Ionescu, Radulescu. Alte nume tipice românești sunt: Barbu, Moldovan, Rus, Oprea. Mulți români vorbesc fluent franceză pe lângă engleză. Germana se vorbește mai rar, deși în mijlocul și vestul țării, adică în Transilvania și Banat, influența germană este evidentă. Aceste regiuni au făcut parte din monarhia austro-ungară și, prin urmare, s-au orientat cultural mai mult spre Viena (și Berlin).
Când lucrați cu români, veți întâlni diferențe majore în ceea ce privește fiabilitatea, punctualitatea și, în general, corectitudinea (măsurată în raport cu standardele germane). În general, românii sunt oameni ospitalieri și cuminți. Cu toate acestea, după schimbarea din 1989, a apărut un nou tip de oameni: „nou-bogatul”, care își datorează adesea succesul economic acționând în pragul legalității. (Mita este încă răspândită astăzi, deși a scăzut puțin de la începutul anilor 1990.) Motto-ul său este „Promite mult, dă puțin” și îți va aduce în continuare noi oferte pentru a te distrage de la respectarea a ceea ce a fost deja promis. Serviciile sunt implicite. Cu siguranță nu este ușor de văzut prin acest tip de la început: El este foarte priceput, interesul ...