Implicitul din nuvela în limba engleză - Implicitul politic în unele știri din

Implicitul din nuvela în limba engleză

Text complet

1 Nadine Gordimer a publicat recent o altă colecție de nuvele intitulată Fură (2002).
2 Dominic Head, Nadine Gordimer, Cambridge, Cambridge University Press, 1994, p. 161.
3 Vezi lucrările lui Dominic Head sau Judie Newman.
4 Nadine Gordimer, Selected Stories, Londra, Bloomsbury, 2000 (Toate citatele se referă la c (.)

1 Cele două sute treizeci de nuvele scrise până în prezent1 de Nadine Gordimer au fost studiate pentru „intensitatea lor poetică2” și tema lor prin abordări critice destul de globalizante3. Un studiu țintit care implementează o „decodificare” a implicitului politic în unele nuvele dintre cele publicate între 1951 și 1972 și colectate de însăși Nadine Gordimer în 2000 sub titlul Povești selectate4 ni se pare potrivit nu numai pentru a sublinia textul gordimerian de calitate literară, de asemenea, pentru a lega textul de context. Această nuvelă a fost scrisă într-o perioadă puternic ideologizată, una care corespunde consolidării apartheidului ca sistem represiv. Deconstruiți câteva nuvele din cel care a câștigat Premiul Nobel pentru literatură în 1991, analizați procesele textuale prin care implicitul politic este exprimat cu forță, în timp și loc, acest lucru în cadrul unei lucrări asupra implicitului ca element de scriere fictivă, ne va permite să subliniem rolul agitat pe care îl poate conține literatura sub un regim dictatorial.

5 Așa cum a fost cazul scriitorilor negri din Africa de Sud care nu aveau niciun drept (.)
6 A se vedea Nadine Gordimer, Living in Hope and History, Londra, Bloomsbury, 2000.

4 În paratext, titlul joacă un rol major ca indicator al semnificației. Acesta aruncă lumină asupra temei poveștii și încearcă să pună cititorul într-o stare psihologică favorabilă față de poveste. Din aceste motive Nadine Gordimer acordă o importanță deosebită titlurilor nuvelelor sale. Ea explică:

7 Nadine Gordimer, Conversații cu Nadine Gordimer, ed. De Nancy Thomas Bazin, Jackson, Universitatea (.)

Când scriu o nuvelă, trebuie să am titlul. Este foarte neliniștitor dacă nu obțin titlul dintr-o dată. Nuvelele sunt o formă atât de comprimată, iar titlul este distilarea, ca să spunem așa. Titlurile fie comentează, fie rezumă tema7.

8 Jean-Jacques Lecercle, „Cât costă primul pas? O teorie anunțiativă a incipitului, „i (.)
9 De exemplu, în 1982, piesa lui Athol Fugard Master Harold and the Boys a fost cenzurată pentru „langa (.)
10 Acestea sunt în principal romane precum The Conservationist sau July’s People.

5 Termenul „distilare” este semnificativ în relația sa privilegiată cu conceptul de implicit, deoarece titlul este un loc text sugestiv, un orizont de așteptare și un proiect de pact de lectură. Jean-Jacques Lecercle spune pe bună dreptate că „titlul încadrează, dar nu se limitează8” și, în acest sens, implicitul politic va juca un anumit rol, mai ales că titlurile propuse de Nadine Gordimer nu funcționează întotdeauna pe modul de rezumat al tematică, ci mai degrabă în modul opusului, ironie, chiar și sensul opus și contradictoriu. Atâtea strategii care, de fapt, îndepărtează atenția de la esența textului sau chiar de la tema abordată, înșelând astfel un posibil cenzor zelos9. Dacă ne referim la cuvintele scriitorului de nuvele, aceasta nu este nici o strategie deliberată, nici obiectivul ei principal; Mai mult, multe dintre lucrările sale au fost cenzurate10.

11 Nadine Gordimer, Povești selectate, op. cit.
12 Expresie folosită de Liliane Louvel în L’Incipit, op. cit, p. 3.

13 „Kaffir” este un termen jignitor folosit împotriva sud-africanilor negri.

14 Stephen Clingman, Romanele lui Nadine Gordimer: Istoria din interior, Londra, Bloomsbury, 19 (.)

9 Dacă implicitul politic este citit în titluri prin ironie sau neînțelegere, în diegeză o decriptare a distribuției și utilizării spațiului de către personaje arată cât de mult rolul acestuia din urmă este preponderent pentru o lectură politică implicită a textului. Convocarea locurilor de către scriitorul de nuvele exprimă acest implicit politic în construcția textuală a acestor zone geografice care reflectă o întreagă ideologie bazată tocmai pe separarea raselor. Nadine Gordimer a fost mereu preocupată de viața oamenilor încă din copilărie, marcată de șocul de a vedea sărăcia minorilor negri din jurul ei care locuiau în spații bine definite din orașul Springs. Relatările ei descriu modul în care aceste personaje se comunică sau se ignoră reciproc, așa cum subliniază Stephen Clingman: „Poveștile scurte ale lui Nadine Gordimer se referă în general la complexitățile umane de natură psihologică sau emoțională”. Personajele sale evoluează în medii și spații specifice acestora și cadrul textual permite să citească și să interpreteze observațiile sale, indignările sale, durerile, anxietățile, imaginația sa, dar și ideile sale sociale care denunță implicit împărțirea locurilor.

15 În colecția intitulată: Vocea blândă a șarpelui (Victor Gollancz Ltd, 1951).
16 Nadine Gordimer, în Vocea blândă a șarpelui, op. cit.
17 Intervievată de Frédéric Ferney, Nadine Gordimer dezvăluie pentru prima dată că acest nou e (.)