Reversul unei conspirații (Alexandre DUMAS Père)
Comedie în cinci acte.
Interpretat pentru prima dată, la Paris, pe Teatrul Vaudeville, 4 iunie 1860.
Personaje
CHARLES II, regele Angliei
EVAN MAS DONALD
COLONEL GEORGE HAMILTON, presbiterian înflăcărat
CUDDY, servitorul lui Evan Mac Donald
CONTEA DE MONTROSE
REGINA CATHERINE DE BRAGANCE, soția lui Carol al II-lea
MISS EDITH HAMILTON, sora colonelului Hamilton
NANCY, următorul ei
1600. Primul act, în Olanda; celelalte acte, la Londra.
Interiorul unei mici case izolate, construită pe plaja din Scheveningen, la două leghe de Haga. În dreapta, un fotoliu mare, o masă, o fereastră; ușă în spate, ușă în stânga; locuri; un piept mare.
Prima scenă
PITTER BACH, MADAME BACH
Când perdeaua se ridică, ei sunt la masă și termină cina. Pitter înghite un pahar mic de țuică, se sprijină pe spătarul scaunului și își dă clic pe limbă mulțumit; apoi ia o pipă și pâinea de tutun care se află într-o oală mare așezată pe masă. Madame Bach începe să scoată capacul.
Acolo, acum că Dumnezeu ne-a dat harul să ne ofere o cină bună, o bucată de brânză pentru desert și un pahar de schiedam deasupra, cred, doamnă Bach, că tot ce trebuie să facem este cel mai bun, cu excepția celor mai bune sfatul este să-i mulțumim pentru amabilitatea sa și să ne culcăm; Ce crezi ?
MADAME BACH (continuând să goliți masa).
Știi, Pitter, că îți sunt supus în toate privințele; deci să se facă după voia ta.
Da da da ! Știu că ești o femeie bună, puțin vorbăreață, puțin.
Cineva bate la ușă.
Bine ! care bate la o astfel de oră ?
MADAME BACH (privind ceasul cu cuc, în dreapta).
Într-adevăr, nouă și jumătate.
Nu ar fi acest călăreț care ne dă zece suverani pe lună pentru a avea acces din când în când, într-o noapte, la casa noastră? ?
Nu ai nici o memorie, Pitter; amintește-ți că, obosit, ultima dată când a venit, a bătut cu o oră înainte să ne trezim, ți-a cerut o cheie pe care i-ai dat-o.
Asta e adevarat; poate și cineva greșește.
Grevăm din nou.
Întrebați cine este acesta. Vrei să întreb ?
PITTER, pe un ton oarecum liniștit.
Nu; dacă sunt niște ticăloși răi, pe măsură ce urcă noaptea pe plaja noastră din Scheveningen sau marinari beți, este mai bine să le vorbesc; vocea unui bărbat este mai importantă decât vocea unei femei.
Bătem a treia oară.
VOCEA UNEI FEMEI.
Și din ce cauză vrei să intri ?
Pentru a vă salva o sută de guldeni.
PITTER și MADAME BACH, privindu-se unul pe celălalt.
Numai, deschideți repede; Nu vreau să fiu văzut.
PITTER (rotind cheia în lacăt).
Cred că pot, din sunetul acelei voci, să mă deschid în siguranță.
O femeie voalată împinge ușa.
Scena II
PITTER BACH, MADAME BACH, O doamnă voalată
Da, dragul meu maestru Bach, poți. . acum închide ușa aceea.
Ne pare rău, doamnă, dar cine sunteți ?
DOAMNA (ridicându-și voalul).
Îmi pui singura întrebare la care nu pot răspunde.
Nu cred. Spionat cel mult; dar, din fericire, sunt destul de sigur că nu a fost văzut nimeni. Deci, să vorbim în liniște despre afacerea noastră.
Deci avem afaceri împreună ?
Nu încă. Dar o să primim ceva, cred.
Deci, doamnă, faceți-vă timp să vă așezați.
DOAMNA (așezându-se).
Bucuros. Am venit pe jos și, din moment ce nu am un obicei obișnuit să merg, mai ales pe nisip, sunt obosit.
DOAMNA BACH, soțului ei.
Este o doamnă grozavă !
Hmmm! este foarte târziu pentru o doamnă grozavă.
Așadar, iată ce am vrut să vă spun.
Despre suta de florini despre care mi-ai spus mai devreme ?
Exact, Maestră Pitter.
Abordez întrebarea în mod clar. Poți să-mi dai casa ta pentru diseară ?
DOAMNA BACH, soțului ei.
Casa noastra ! Doamna întreabă dacă, pentru această noapte, îi putem da casa.
Aud bine. Aud bine și tocmai asta mă deranjează.
Raspunde da sau nu.
Aș răspunde da.
Dacă răspunzi da, suta de guldeni se află în această poșetă.
Auzi, Pitter, suta de florini.
Desigur! da, am auzit. doar că există o dificultate.
Care ? Spune. Poate o vom ridica.
Casa noastră nu este destul de liberă, doamnă.
L-am închiriat unui domn.
Nu ți-aș putea spune, doamnă; când i-am întrebat numele, el ne-a dat același răspuns pe care l-ai făcut și când ți-am cerut numele tău.
Dar dacă, într-adevăr, după cum spui, Maestrul Pitter, un domn ți-a închiriat casa, cum este că tu locuiești acolo și nu el ?
Scuzați-mă, doamnă, dar nu a închiriat-o pentru a locui.
În acest caz, ce este pentru el ?
Venind acolo din când în când petreceți o noapte.
În toată cinstea, doamnă; fără asta, credeți bine că, nici pentru aur, nici pentru argint, nu l-ar fi avut.
Vă cred, doamnă Bach. Dar ce apelezi din când în când ?
Doamnă! în cele trei luni, și chiar mai mult, că am mers cu el, la zece suverani pe lună, el a venit doar de trei ori.
Deci, ar fi o mare coincidență faptul că a venit în seara asta ?
Nu crezi așa ?
Într-adevăr, nu-i așa, Pitter ?
De asemenea, dacă trebuie să-ți spun, nu văd un dezavantaj imens.
Că, după ce primești zece suverani de la călărețul necunoscut, vei primi o sută de guldeni de la doamna acoperită ?
Dacă totuși, doamnă, în timp ce sunteți acolo, ajunge călărețul.
Din câte ne putem da seama, sub pelerina care îl învăluia, el trebuie să fie un bărbat de treizeci și treizeci și cinci de ani.
Crezi că este de naștere bună ?
Eu, la rândul meu, am găsit aer foarte proaspăt.
DOAMNA (ridicându-se).
Deci, văzând o femeie, va avea, după toate probabilitățile, curtoazia de a-mi lăsa locul.
Oh! fara indoiala !
Cu toate acestea, rețineți acest lucru: nu suntem responsabili pentru nimic.
Nu-ți cer să fii garantul lui. Iată suta ta de florini.
PITTER, soției sale.