Dda Stayevski octombrie 2008
Vineri, 31 octombrie 2008
Los Alamos
Post scurt care face parte din procesul de restabilire a lexicului nostru furat de uzurpator.
Lexiconul „SF”
a-sghersif = plop-arin
tha-saf-th (tasaft) = stejar
a-sefSaf = plop
a-sif = râu, râu
Sevian = bebeluș (copil plâns care împinge/crește foarte repede). În semitico-arabă Sabi.
Zef = țipăt (de obicei apelul strident al unui bebeluș). Această rădăcină ZF/ZV se găsește în rusă zov (apel), zvat (apel), zvuk (sunet), zvonkiy sau zvuchniy (sunet răsunător).
SefeR = a fluiera. Această rădăcină SF/SV/SB se găsește în limbile europene, în latină sibile, -are (fluier), de asemenea în greacă (fluier) ca în rusă svist (fluier).
Sifa = frumusețe. Dimensiune frumoasă? Statură? Eleganţă ?
sif = a cernut, a filtra
Post Scriptum
Îmi amintesc că în Libia fiecare copac ar atesta, printre altele, rangul social. Plopul provine din latinescul populus (a se vedea și tremulus = plop care tremură) care a dat și oamenilor, aceasta înseamnă că pentru romani oamenii tremură sau fluieră/plâng la cel mai mic vânt, o paletă într-un fel?
Los alamos înseamnă „plopii” în spaniolă. Ciudat că acest cuvânt spaniol alamo diferă de alte limbi europene, latină în special pentru desemnarea plopului (pioppo în italiană, plop în franceză, pappel în germană, plop în engleză). Nu ar fi vorba de un împrumut de la arabul alam (steag) pentru asemănarea sa (este purtat sus și „tremură”, plutește în aer)? Sau există confuzie alamos-ulmus cu ulmul de câmp (ulmus în latină, ullmu în kabyle)?
Joi, 30 octombrie 2008
Imperiul Mijlociu
Postul referitor la țara Confucius și, de asemenea, relativ la țara celor care au citit puțin și în tinerețe pe celălalt înțelept chinez Lao Tzu!
Reamintim
Am văzut etimologia cuvântului „china” (portocaliu) cu mult timp în urmă pe acest blog. Acest cuvânt „libian” datează probabil de foarte mult timp în urmă și a rezistat arabizării; în arabă portocaliul se numește burtuqal cu referire la Portugalia deoarece portughezul medieval a monopolizat comerțul cu portocale dulci din China. Idem pentru portokali-ul grecesc modern (portocaliu). Pe de altă parte, în germană apfelsin (apfel = măr, păcat = porțelan), un cuvânt împrumutat de la rusul apelsin, se referă la țara de origine a acestui fruct. În Kabyle și în toate limbile și dialectele din Africa de Nord, se numește portocaliu China, acest cuvânt se referă direct la țara de origine a acestui pom fructifer, China. Idem peste tot pentru „mandarin” (dinastia mandarinilor din China).
Probabil pentru strămoșii noștri fiecare copac a desemnat un anumit loc din lume (geografie) și societate (rang social). Interesul de astăzi este să înțelegem ce a reprezentat portocaliul sau portocalul. FYI China este numită „imperiu de mijloc”, „regat central” chiar de către chinezi.
Afirmație
Am văzut că „zh” pătrunde (spre interior) în timp ce opusul său „sh” este vizibil (spre exterior), această diferență este ilustrată foarte clar în toponimie (zh = bay, sh = cap).
Interesantraft în engleză = platou continental (avans al terenului, dar sub apă). Am văzut deja că [sh.l] este același ca și în engleză shell (vezi post "spirit of shell") și acolo este confirmat deoarece în realitate am găsit multe, multe coincidențe cu cele germanice, mai întâi engleza. Pentru noi este necesar să diferențiem „zh” (j) de „sh” pentru a înțelege mai bine toponimia nord-africană și mediteraneană. Exemplu: shlef (Chlef în franceză) este diferit de jlef sau Djelfa, deci este necesar să verificați dacă nu există nicio modificare a "sh" în "j" sau invers.
Întrebare: acum că știți că aceste consoane în cauză (S-Z, T-D) sunt în centru și fac parte din nucleu Vă rog să încercați să înțelegeți care este miezul pământului, miezul interior și exterior. Și de ce numele metalelor din „libyque” trebuie să conțină aceste consoane în cauză (de exemplu uzzal = fier). Și de ce să nu ne interesăm de originea cuvântului grecesc sidheros (fier) care a dat naștere industriei siderurgice, eh metalos! Și, în sfârșit, de ce spunem în Kabyle adhif (măduvă), Zidh „dulce, delicios, dulce” etc. Hasta la vista, oameni buni!