Sonetele lui Joseph Brodsky de Elena Frolova Un amurg de dimineață - Sylvie-E

Umbra lui Hermann Hesse atârnă peste generația Yeltsin și redescoperim poeți odată de regim. Vom găsi poeți cunoscuți de mult în Occident: Joseph Brodsky (1940-1996), deportat în anii 1960, exilat puțin mai târziu, înainte ca Occidentul să-i ofere gloria unui Premiu Nobel. L-am putea citi în Franța încă din 1966 și am căuta în zadar un accent contrarevoluționar.
Traducerea muzicală a Elenei ne redă toată puterea ei senină, ruptă din timp. Înțelegem mai bine ascultând ceea ce i-ar putea mișca pe unii și îi poate speria pe alții.

Amurgul Elenei pare să capete un alt sens, ar fi dimineața, o zori în care sunt furnizate materialele necesare drumului, unde durerea este alungată cu insolență. Despre poeți se spune adesea că își ascund suferința sub aparențe ușoare.
La Elena, am putea inversa cu ușurință propoziția. Chiar și în cele mai melancolice balade, strălucește un optimism viguros. Desigur, pândește moartea, dar o împinge departe ca în Le Vagabond și Când trec norii, „trăirea” ei până la sfârșitul respirației este lansată ca o provocare. Cântarea poeziei nu este doar un cadru muzical - o traducere care ar fi deja un cadou frumos pentru urechile noastre occidentale, este și continuarea actului creativ intim al poetului în spațiul contemporan. Elena Frolova recitește pe Brodsky, Tsvetaeva, Essenin și continuă munca lor poetică, bineînțeles că nu înlătură toate semnele de întrebare, dar transformă temerile în speranță.

---