Viața Elenei Silber de Alexander Osang poștal gratuit la comandă

osang

Cinci generații între Germania și Rusia: Alexander Osang scrie romanul secolului XX: Rusia, începutul secolului XX. Revoluționarul Viktor Krasnow este executat într-un mic oraș de provincie la est de Moscova. În acest moment, fiica lui Viktor, Lena, este cuprinsă de timp ca un val imens. Se căsătorește cu inginerul textil german Robert Silber și fuge cu el la Berlin în 1936, când situația politică din Uniunea Sovietică devine periculoasă. În Silezia supraviețuiesc celui de-al doilea război mondial, dar apoi Robert dispare în frământările perioadei postbelice ... mai mult

  • Detalii produs
  • Publicat de S. Fischer
  • Articolul nr. al editorului: 1023542
  • Ed. A 3-a.
  • Număr de pagini: 624
  • Data lansării: 14 august 2019
  • limba germana
  • Dimensiuni: 218mm x 149mm x 40mm
  • Greutate: 744g
  • ISBN-13: 9783103974232
  • ISBN-10: 310397423X
  • Articol nr .: 56400582

Osang, Alexander§Alexander Osang, născut în 1962 la Berlin, a studiat jurnalismul la Leipzig și a lucrat după căderea zidului ca reporter șef pentru Berliner Zeitung. A primit de mai multe ori Premiul Egon Erwin Kisch și Premiul Theodor Wolff pentru reportajele sale. Alexander Osang scrie acum pentru „Spiegel” de la Tel Aviv, înainte a locuit la Berlin și opt ani la New York. Primul său roman „die nachrichten” a fost transformat într-un film și a câștigat numeroase premii, inclusiv premiul Grimme. S. Fischer Verlag și Fischer Taschenbuch Verlag au publicat, de asemenea, romanele „Comeback”, „Königstorkinder”, „Lennon ist tot” și „Die Leben der Elena Silber”, volumele raportului „Im next Leben” și „Neunundachtzig”, precum și Colecție de glosar „Berlin - New York”.
Premii de literatură:

Premiul Theodor Wolff 1995
Premiul Egon Erwin Kisch pentru cel mai bun raport în limba germană în 1993, 1999 și 2001
Reporter al anului 2009
Bursa TAGEWERK de la „Fundația Guntram și Irene Rinke” 2010

Notă pentru scafandri de perle cu privire la recenzia ZEIT

Alexander Osang nu numai că își spune biografia familiei, ci și o parte din istoria colectivă ruso-europeană, explică recenzorul Christoph Diekmann. Această bucată de istorie începe în 1905, în ziua în care revoluționarul Krasnow - străbunicul lui Osang a fost ucis de mesagerii țarului și a lăsat singură o fiică Jelena - ulterior Elena. Personajele și evenimentele din romanul lui Osang sunt în mare parte documentate istoric, doar părinții naratorului sunt fictivi, îl cunoaște pe Diekmann, care atestă talentul narativ al lui Osang. Dar romanul cuprinzător are și puncte slabe pentru el. În afară de câteva concedieri în ceea ce privește conținutul, câteva dintre personajele minore ar fi putut fi șterse fără pierderi.

Tolstoi scrie acum pentru NetflixNoaptea în care Lenin a murit: romanul lui Alexander Osang „Viețile Elenei Silver” despre povestea unei bunici ruse

Cel mai personal și cel mai mare roman al lui Alexander Osang până în prezent a fost pe lista lungă pentru Premiul German de Carte, dar ar fi, de asemenea, cu mult înainte în competiția pentru cea mai spectaculoasă primă mișcare. „Sina Krasnowa împingea ultimele bușteni în sobă când l-au lovit pe soțul ei cu o țeavă de lemn în piept, în oraș”. Asta stă, care amintește de cele mai groaznice atrocități ale lui Dostoievski și Babel și, desigur, asta dezvăluie și jurnalistul cu multe premii.

Omul care a fost mizat ca un vampir în Gorbatow, la 400 de kilometri est de Moscova în 1905, este Viktor Krasnov, producător de frânghii, revoluționar, progenitor al unei rase de măreție biblică. Sina a născut cinci copii cu Viktor și mai târziu cu vagabondul Alexander Petrovich, inclusiv cu omonima Jelena. Jelena, Elena, Lena - în cursul vieții sale lungi, numele ei devine din ce în ce mai scurt - este un adevărat copil al secolului al XX-lea: viața ei este o plimbare pe valurile istoriei lumii, „în vârf, unde era spuma”, este o evadare cu atitudinea și modul ei de viață. În Rusia a experimentat pogromurile mafiei țariste, revoluția și teroarea stalinistă. În 1935 a plecat în Germania cu soțul ei, inginerul Robert Silber, și a mers din rău în rău: era nazistă, război, expulzare, paranoia. GDR și reunificarea vă lasă pe voi (și pe cititor) în mare măsură indiferenți.

Cele cinci fiice ale Jelenei reprezintă, de asemenea, varietăți de adaptare, rezistență și fugă. Lara, căsătorită cu un teribil funcționar SED, își ia viața; Vera, medic și „Stasinutte”, devine membru al Camerei Populare. Katarina este oaia neagră, Maria, cinica artistă vrăjitoare, își kujon familia în Pankow. Soțul ei a fugit de cererile ei și de construirea socialismului la filmarea animalelor și, în cele din urmă, la demență. Fiul ei Konstantin, narator și, fără îndoială, un alter ego al autorului său Osang, încearcă să facă filme umane fără prea mult talent sau avere.

O mare parte din romanul său face parte din legenda familiei, cum ar fi martiriul străbunicului său sau Baba Lena, bunica rusă. Osang nu a început să cerceteze decât după moartea ei, în 1995; de două ori a călătorit la Oka și Volga pentru a simți frigul și imensitatea țării. Unele dintre „Călătoria către demonii sexului meu” au apărut deja în „Spiegel”, altele par încă un raport jurnalistic: în retrospectivă, faptele și ficțiunile, amintirile și minciunile pot fi greu separate. Osang a dorit inițial să scrie o carte de non-ficțiune, dar apoi a devenit un roman de familie cu toată libertatea poetică. Este destul de puțin probabil ca Jelena să se dea pentru prima dată inginerului din Germania „în noaptea în care Lenin a murit”; dar astfel de date și metafore fac valuri în memoria familiei. „Nu vă încredeți în poveștile pe care vi le spun, foc mic”, avertizează fratele Jelenei, un sovietic încă de la început: „Oamenii își amintesc doar ceea ce se potrivește cu povestea lor de viață”.

Konstantin trebuie să-i lase mamei să-l acuze că „nu și-a găsit încă tema”. De fapt, a eșuat ca fiu și cineast; scenariul său pentru un eseu de film despre un profesionist sârb din tenis care a fost cândva pe locul 250 în clasamentul mondial junior și a fost „cetățean mondial reticent” nu o convinge nici pe mama, nici pe producătorul inteligent Netflix: Tolstoi a scris astăzi „marele roman rus” pentru HBO sau Amazon. Cu toate acestea, Alexander Osang și-a găsit subiectul. În familia sa din secol, soldatul a fost întotdeauna politic: bunica lui era mamă rusă, membru al Komsomol, soția unui nazist și cetățean mondial reticent.

Implicarea subiectivă, profund narcisistă a istoriei familiei și a lumii, a produs romane grozave precum „Totul este luminat”, de Jonathan Safran Foer sau „În vremuri de lumină în scădere”, de Eugen Ruge. Călătoria istorică-biografică a lui Osang care acoperă peste șase sute de pagini nu este neapărat una dintre ele. Conduce într-un galop prin istoria Rusiei de la Rus la Stalin, doar pentru a șerpuia prin câmpiile Germaniei după război ca un flux leneș și vorbăreț de narațiune; prezentul dintre casa de bătrâni și Prenzlauer Berg este atunci doar obositor. Surorile de argint scărpină perii, dive geloase, excentrici stridente, dar Konstantin rămâne palid: un reclamant fără emoții și fără contur, ciudat pasiv și dezorientat. Cineastul de investigație va fi alert și activ doar dacă poate pune la îndoială vechile legende din albumul de familie și poate insera piese noi ale puzzle-ului cercetate personal.

Desigur, acest lucru nu are ca rezultat o imagine rotundă, dar cel puțin nu există nicio fotografie istorică întunecată artificial, de culoare sepia, cu melodii samovar și Schiwago. Osang scrie marele său roman rus pentru generația Netflix, neregulat, nu cronologic, cu multe citate din film și istoria literară. Frazele sale sunt scurte, concise și simple în raportul bun al reporterului, astfel încât puteți urmări lucrurile în orice moment, în ciuda agitației paschas și maschas, de asemenea, datorită ajutoarelor lumești, cum ar fi registrele de persoane, arborele genealogic și harta. Dar numai cu prețul repetărilor și concedierilor constante. Osang nu apare direct ca un personaj, dar este întotdeauna prezent ca vorbitor, comentator, istoric de familie și maestru de teste de film.

În timp ce ascultă și intervievează, el își desfășoară „rozariul de nume” și evenimente, astfel încât „expresia familiei” lui nu sare niciodată de pe șine. „Fără să știe, a spus povestea secolului”, se spunea odată despre un autor minor care a falsificat povestea vieții Jelenei în ceva semnificativ. "A găsit particularitatea în general. Un diamant brut pe care scriitorul era gata să îl taie". Constantin este diferit; el dă loc îndoielilor sale și pune permanent la îndoială adevărul poveștii sale. Dar nici măcar el nu pune exact lumina în scădere a bărbaților sub un bushel: femeile țin familiile unite, dar bărbații fac istorie și apoi dispar de obicei fără urmă. În 1905, străbunicul lui Osang a fost țintuit de mulțimea de linș. 112 ani mai târziu, la programarea locală din Muzeul Revoluției din Gorbatow, alter ego-ul strănepoților săi suferă un ușor atac de panică, câteva atacuri sentimentale cu Vera și preotul, iar odată cu cea de-a treia vodcă își trage concluzia: „Nu te-ai putea lăsa să treci pe vremuri trebuia să stai în vânt ".

Alexander Osang: „Viețile Elenei Silber”. roman.

S. Fischer Verlag, Frankfurt pe Main 2019. 624 pp., Hardcover, 24, - [Euro].