Ar trebui să traducem poezie
Închis Creat cu Sketch.
Pentru că este vorba despre muzicalitate, forme și jocuri de limbaj, poezia, mai mult decât orice alt gen literar, rezistă traducerii. Cu toate acestea, a continuat să fie tradus de secole. Cum se traduce intraductibilul ?
Poezie japoneză • Credite: Pixabay/Creative Commons
În timp ce traducerea poeziei este considerată pe scară largă ca fiind impracticabilă, afacerea nu i-a descurajat pe traducători, deoarece există traduceri în literatură. Albert Camus a avut o poziție radicală pe această temă: poezia fiind în esență intraductibilă, a refuzat să citească poezie străină în traducere. Camus a regretat astfel că nu a putut descoperi anumiți poeți al căror limbaj nu l-a stăpânit.
În 1957, când a fost audiat la o conferință de presă, chiar înainte de a primi Premiul Nobel pentru literatură, scriitorul menționase René Char atunci când un jurnalist suedez l-a întrebat dacă are vreo admirație pentru un compatriot. Invitându-și publicul să-l descopere pe Char, a dat drumul, la începutul unei propoziții:
Din păcate, poezia nu se traduce.
asculta (1 min) 1 min
„Singerie rimată” sau „companie nebună” ?
Traducerea poeziei, atunci, este o „cântecă rimată”, așa cum spunea Baudelaire despre poemul lui Poe Raven, sau o „întreprindere fără sens”, așa cum și-a întrebat Yves Bonnefoy în Conversațiile sale despre poezie? ?
De la Mallarmé la Baudelaire via Dante, autorii au manifestat într-adevăr multe rezerve, subliniind în special imposibilitatea redării într-o manieră echivalentă, într-o altă limbă, a sensului și a formei poemului. Criticul literar Maurice Blanchot a insistat asupra acestei imposibilități în acești termeni:
„Sensul poeziei este inseparabil de toate cuvintele, toate mișcările, toate accentele poemului. Există doar în acest set și dispare de îndată ce se încearcă separarea acestuia de forma pe care a primit-o. Ceea ce înseamnă poemul coincide exact cu ceea ce este ".
Cu toate acestea, poezia și-a găsit traducătorii. Baudelaire și Mallarmé au tradus poeziile lui Poe. Yves Bonnefoy a ajuns să traducă Whitman, Yeats și chiar Pétrarque. Jean Tardieu, la rândul său, l-a introdus pe Hölderlin în Franța. În 1967, în programul Le risk de translating, a menționat dificultățile întâmpinate, precum și opțiunile sale de traducere:
asculta (7 min) 7 min
Trădător sau feribot: ce statut pentru traducător ?
Prefațele și fațetele traducătorilor se referă adesea la dificultățile de traducere întâmpinate și chiar la dezolarea de a nu putea reda originalul la adevărata sa valoare. Prin intermediul aparatului critic - prefațe, note de traducere, note de subsol. - traducătorul devine feribot, de la o bancă la alta, fidel etimologiei termenului de traducere din limba latină traducere, adică a conduce de la o bancă la alta. Cititorul este astfel însoțit, citește cu explicații. Jacques Bonnaffée, actor specializat în poezie pe antena France Culture, subliniază atunci cu umor:
Nota care îmi permite să înțeleg că nu pot înțelege devine la fel de importantă ca și poemul.
Interpretare, recreere, partajare: traducerea este uneori o sursă de teamă sau respingere, iar textul tradus este perceput ca un nou obiect literar. O lucrare originală, în sfârșit. Poeții, precum Emmanuel Hocquart, au refuzat categoric prezentarea bilingvă a anumitor ediții, respingând astfel o potențială apropiere între cele două texte. Făcând ecou adagiului italian „Traduttore, traditore” - care înseamnă literalmente „Traducător, trădător” - care evidențiază distanța inevitabilă dintre opera originală și opera tradusă? În 2015, la microfonul Carolinei Broué din La Grande Table, traducătorul André Markowicz a obiectat la această întrebare a trădării în acești termeni: