Coloana Seni Seviyorum ne amintește în fiecare lună de frecvența poveștilor despre; dragoste între
Coloana noastră „Seni Seviyorum” ne amintește în fiecare lună de frecvența poveștilor de dragoste dintre francezi și turci. Dar când vine vorba de căsătorie, iubirea este, de asemenea, sinonimă cu multe întrebări: ce regim matrimonial să alegem? Care sunt diferitele tipuri de contracte posibile? Cum se desfășoară administrarea proprietății între soți în caz de divorț? În câteva puncte, iată principalele informații de reținut despre contractele de căsătorie franceză, turcă și franco-turcă.
Regimuri matrimoniale
În Franța, ca și în Turcia, sunt posibile patru regimuri matrimoniale:
- Dacă nu se semnează niciun contract, regimul juridic al comunității redus la achiziții se aplică: în cadrul acestui regim, toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei constituie patrimoniul lor comun. În cazul divorțului, aceste bunuri comune vor fi, prin urmare, împărțite la jumătate între cele două părți. Pe de altă parte, fiecare soț își păstrează propriile bunuri, adică toate bunurile dobândite înainte de căsătorie și toate cele primite prin moștenire sau donație.
Fotografie Kimberly Vardeman/Flickr/CC
- Comunitatea universală: toate bunurile soților sunt puse în comun. Acest regim implică gestionarea în comun a bunurilor de către soț și soție, iar orice fapt al unuia îl comite pe celălalt.
- Separarea proprietății: fiecare soț rămâne proprietarul exclusiv al bunurilor pe care le-a dobândit înainte, dar și în timpul căsătoriei. Activele, datoriile și veniturile personale sunt astfel gestionate independent și preluate de fiecare în cazul dizolvării căsătoriei.
- Participarea la achiziții: pe durata căsătoriei, acest regim hibrid funcționează ca și cum soții ar fi fost căsătoriți în cadrul separării proprietății. Dar, la dizolvarea căsătoriei, prezintă avantajele comunității reduse la achiziții: soțul care a câștigat cel mai puțin poate beneficia de îmbogățirea celuilalt, participând pentru jumătate la achizițiile nete ale patrimoniului soțului/soției.
Contracte de căsătorie
În timp ce în Franța, este obișnuit să semnezi un contract în momentul căsătoriei pentru a asigura o viață de căsătorie pașnică, este o practică foarte rară în Turcia. Avocatul specializat în dreptul familiei Bahar Özeray, de la firma cu același nume, ne explică faptul că „semnarea unui contract de căsătorie este neplăcut psihologic”. Din punct de vedere cultural, este, de asemenea, foarte rău, deoarece este văzut ca o lipsă de încredere între soți. Prin urmare, semnarea unui contract ar putea dăuna relației romantice.