La prânz, luați prânzul sau cina; Francezi din regiunile noastre
La Francophonie este împărțită în două tabere: pe de o parte, cei care pretind Masa de pranz amiază; pe de altă parte, cei care îți vor spune mai degrabă decât ei ia masa. De asemenea, în mod normal, întregul sistem de nume de mese funcționează în blocuri eșalonate: avem o zonă (a) unde spunem micul dejun, prânz și cină, precum și o zonă (b) unde vom spune destul de mic (-) prânz, Pranz cina.
Dar de unde vine această variație de utilizare? Și a fost întotdeauna așa? Mai întâi ne vom aminti cu ajutorul câtorva hărți și grafice la ce folosește în zilele noastre în regiunile în care am investigat, apoi vom analiza motivele istorice care explică situația actuală.
Contribuiți și la cercetarea noastră!
De asemenea, puteți contribui la cercetarea noastră răspunzând la ultimele noastre sondaje privind regionalismele în franceză, făcând clic pe 👉 aici 👈 și ghidându-vă dacă sunteți din Franța metropolitană 🇫🇷, Belgia 🇧🇪, Elveția 🇨🇭, Quebec sau celălalt francofon provincii din Canada 🇨🇦. Participarea dvs. este gratuită și anonimă. Tot ce aveți nevoie este o conexiune la internet 💻📱 și cel mult zece minute.
Cine spune ce?
Sistemul (a), micul dejun/prânzul/cina, este predominant dominant în Elveția, Belgia și în toată America de Nord francofonă - așa cum se arată în hărțile de mai jos. În provinciile Franței, are încă rămășițe fine, în special în tot estul și sudul. Prima serie de hărți, dedicate Europei vorbitoare de limbă franceză, arată nu numai că belgienii și helvetienii se remarcă în mod clar în predilecția lor pentru această utilizare, ci și că multe regiuni din Franța ating procentaje deloc neglijabile (ceea ce se traduce pe hartă prin nuanțe mai palide de albastru, mergând spre alb). Sistemul (b), micul dejun (-) prânzul/prânzul/cina, domină în cea mai mare parte a Franței - și, după cum știm, este singurul care este dat fără notă în dicționare ... fapte în Paris!
Smochin. 1. Procentul de utilizare a sistemului (a) - mic dejun/prânz/cină în Franța, Belgia și Elveția, conform rezultatelor sondajelor franceze din regiunile noastre, 2016-2018
Este important să subliniem că cele trei verbe nu se comportă exact la fel: cina este de departe cea care a supraviețuit cel mai bine (poate pentru că nu prezintă nicio ambiguitate semantică, spre deosebire de celelalte două), cu procente peste 50 % nu numai în Elveția și Belgia, ci și în mai multe provincii ale Franței. Procentele sunt puțin mai mici la prânz și chiar mai mici la cină.
Smochin. 2. Procentul de utilizare a sistemului (a) - reprezentat aici prin „prânz” de cină - în estul Canadei, conform rezultatelor sondajelor franceze din regiunile noastre, 2016-2018
În Canada franceză, aproape toți respondenții folosesc sistemul (a), cu excepția martorilor din Toronto, o mare aglomerare urbană în care franceza tradițională canadiană nu a prins niciodată rădăcini: respondenții la sondaj provin probabil din imigrația francofonă internațională. Nu vedem provincia Manitoba pe hartă, dar și sistemul (a) domină foarte clar acolo.
În ceea ce privește Indiile de Vest, sondajele noastre au arătat că haitienii optează mai degrabă pentru sistemul (a), în timp ce Guadelupa și martiniquenii preferă sistemul (b). Fără îndoială, acest lucru nu are legătură cu faptul că Haiti s-a emancipat de Franța la începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Guadelupa și Martinica nu au rupt niciodată legăturile cu metropola. După cum vom vedea mai jos, sistemul (a) era încă obișnuit în Franța acum două secole.
În ceea ce privește vorbitorii de franceză de pe continentul african, Maghrebul, precum și cea mai mare parte a Africii subsahariene (unde stabilirea francezei în Franța este relativ recentă) practică sistemul (b), cu excepția notabilă a Republicii Democrate Congo, Burundi și Rwanda, care sunt tocmai foste colonii belgiene și care au moștenit sistemul (a).
Cum am ajuns aici?
Uneori auzim că mesele au „schimbat” numele; de parcă, peste noapte, parizienii (de exemplu) ar fi decis să înlocuiască brusc cina cu masa de prânz. Dar nimic nu este mai departe de adevăr: ceea ce s-a schimbat este ora mesei. Și nu peste tot în același timp!