Lecția de luciditate a lui Vassili Grossman

Februarie 1962. Au trecut aproape optsprezece luni de când Vassili Grossman i-a trimis lui Vadim Kojevnikov, redactor-șef al revistei Znamia, manuscrisul romanului său Viață și destin. Pe lângă Znamia, lui Novy Mir i s-a încredințat și textul. Ambele exemplare au fost de fapt confiscate de autoritățile sovietice, la fel ca și copiile manuscrisului Viață și destin, dar și note, schițe și chiar panglici de mașină. Pentru a scrie că scriitorul a păstrat acasă la Moscova.

Atunci, în februarie 1962, iată-l pe Vassili Grossman, disperat de recuperarea vreodată a romanului său confiscat, preia stiloul pentru a-și pleda cazul lui Hrușciov, puternicul prim secretar al Comitetului Central. De mai bine de un an, scrie Grossman, nu a încetat să se gândească la asta, să se gândească la asta. Și trebuie să recunoască: „Nu am găsit minciuni în cartea mea. Am scris acolo ceea ce credeam că este adevărul și de atunci nu m-am răzgândit. Am notat rezultatul gândurilor mele, al experiențelor mele, al suferințelor mele. Nu este o carte politică (.), Am menționat oameni cu durerile, bucuriile, greșelile lor; Am vorbit despre moarte, dragoste și compasiune. "

80% din articol rămâne de citit.

Crucea,
Cultivați-vă diferența

Inclus în abonament:

Toate articolele nelimitate pe web și aplicații
Ziarul zilnic în versiune digitală
Acces la arhive și fișiere tematice
Buletinele noastre informative actuale și tematice

Ofertă de încercare de la

Astfel, Vassili Grossman (1905-1964) a analizat Viața și destinul, marea sa operă și, împreună, una dintre cărțile majore ale secolului al XX-lea rus - cea mai mare, cred unii, evaluând epopeea scriitorului de origine ucraineană ca fiind superioară scrierile lui Sol Jenitsyn. Nu ne-am opri niciodată să comentăm, să aprobăm sau să contestăm aceste ierarhii care sunt în cele din urmă destul de zadarnice. O astfel de judecată, pronunțată de Georges Nivat (1) în 1980, în timpul traducerii în Franța a romanului, are mult mai mult interes și greutate: Vie et destin este „prima dintre marile cărți de eliberare rusă”, a scris el, adăugând: „Aceasta nu este o carte documentară, este mai mult decât un strigăt halucinat sau o investigație răzbunătoare. Este o mare operă clasică, ordonată și luminoasă, susținătoare a binelui și a libertății, ridicată împotriva fabricilor moderne ale răului și sclaviei. "

Scrisoarea de la Vassili Grossman către Hrușciov, până în prezent nepublicată în franceză, este unul dintre documentele propuse, cu titlu de anexe, în foarte frumosul volum al Lucrărilor lui Grossman editat de Tzvetan Todorov pentru Bouquins Laffont (2). O ediție de referință, care reunește Viața și destinul - într-o traducere franceză completată de cea disponibilă până acum - și zece versiuni noi (Tout passe, La Madone Sixtine.).