Manual Franceza - Document PDF
Postare pe 09-Feb-2016
Documente
N V A I L I M B A F R A N C E Z F R P R O F E S O R
C o p e r t a i i l u s t r a i i l e d e: I O A N A C O N S T A N T 1 N E S C U
I O N B R E S C U S I L V I A P A N D E L E S C U
S O R I N A B E 11 C ! S C U M A R I A B R E S C U
N V A I L I M B A F R A N C E Z
F R P R O F E S O R Ediia a III = a revzut i mbuntit
E D I T U R A T I I N I F I C B U C U R E T I 19 6 5
Prezenta lucrare urmează nsuirea limbii franceze n aa fel nct asimilarea integral a materialului s poat permite citirea i traducerea unui text-francez, susinerea uni conversaii uzuale i redactarea unui text simplu n limba francez.
Manualul este precedat de o parte introductiv n care, dup un scurt istoric al limbii franceze, snt expuse noțiuni de baz ale pronunțării i ortografiei franceze. Avnd n vedere c manualul se adresează celor care doresc s nvee limba francez fr profesor, pentru a reda pronunarea sunetelor limbii franceze s-a dat transcrierea fonetic internațional la vocabular fiecrei lecii, iar n prima parte s-a dat i the gramatic din capitolele of capitolele. Tot n partea introductiv snt explicate i unele semne din transcrierea phonetic internațional. Recomandm celor care studiaz manualul s revin la partea de fonetic oridecteori ntm-pin dificulti n pronunarea cuvintelor.
n afar de partea introductiv manualul cuprinde cinci pri: n partea I snt expuse noțiuni elementare ale gramaticii
franceze, pe baz de fraze sau simple text cu un vocabular redus. n partea a Ii-a se continue expunerea concentric a grama
ticii franceze, urmrindu-se paralel i nsuirea unui numr mai mare de cuvint aparinnd, ndeosebi, lexicului folosit n vorbirea zilnic.
n partea a IlI-a se pune accentul pe text dialogate, care l vor familiariza pe cititor cu conversatia francez curent i cu limba vorbit. n această parte, gramatica trateaz n special principalele probleme ale morfologiei.
Majority leciilor din partea a IV-a snt adaptri dup fragmente din operele scriitorilor francezi. Gramatica din această parte trateaz cteva dintre principalele probleme ale sintaxei.
Partea a V-a cuprinde lecturi literare poezii, cntece populare si imnuri revoluionare franceze.precum i fragmente de proz din marii scriitori francezi, menite s introduce pe cititor n literatura francez.
n scopul mbogirii lexicului, precum i pentru asimilarea lui corect, the mai toate leciile is dau omonime, elseime, antonime, paronime i familii de cuvinte. Unele lecii snt prevzute eu miei suplimente cuprinznd lecturi, dictoane i proverb, anecdote etc. care, nefiind nsoite de un vocabular, au drept scop familiarizarea cititorului cu folosirea dicionarelor bilingve.
Fiecare lecie din manual este nsoit de exerciții accentul cznd asupra celor de retroversiune care trebuie rezolvate întotdeauna n scris pentru nsuirea ortografiei limbii franceze.
Manualul este nsoit de urmtoarele anexe: 1. Compendiul de gramatic, n care se face o sintez a cunotin
elor de gramatic expuse n diferitele lecii ale manualului; 2. Cheia exerciiilor, care urmeaz a fi consultat dup rezolvarea fiecrui exerciiu; 3. Vocabularul francez-romn, cuprinznd toate cuvintele franceze din manual, i Vocabularul romn-francez, n care snt included numai cuvintele din exercitiile de retroversiune.
Manualul de fa utilizare permanent si pe scar larg comparaia fenomenelor gramaticale franceze eu cele romneti. El presupune din partea cititorilor cunoaterea problemelor de baz ale gramaticii romne, precum i a terminologiei ei.
Atragem atenia cititorului s nu treac la o lecie nou pn nu a asimilat-o perfect pe cea precedent, cci fiecare lecie se bazează pe cunotinele anterioare. Rezolvarea exercițiilor constituie, n acest sens. a mijloc sigur of autocontrol.
Exist prerea c limba francez, fiind, ca i romna, o limb of Latin origin, poate fi uor nvat de ctre romni. Dac exist asemnri ntre structura gramatical a celor dou limbi, la care trebuie s adugm i influena destul de nsemnat exercitat de limba francez asupra vocabularului limbii noastre, exist ns i mari deosebiri, n primul rnd, n ceea ce privete pronunarea. Nu trebuie s uitm nici asta c gramatica francez este o gramatic grea. n special n sectorul verbelor neregulate. Asemnarea relativ care exist ntre limba noastr i limba francez, ndeosebi n domeniul vocabularului, prezint i un pericol pentru cei care snt ispitii s considerere această asemnare mai mare dect