Preferatele noastre pentru noul sezon literar străin - L Express
Este dificil să obții cărți preferate de la L'Express în acest sezon literar.
Fabien Veançon/ambii
O saga irlandeză, o fabulă moscovită, un destin islandez, o fugă zdrobită. Alegerile L'Express.
Este în Eire
Irlandezul John Boyne privește înapoi la istoria țării sale, din 1945 până în 2015, prin soarta zdruncinată a unui băiat sensibil. O saga în mișcare, cu tonuri politice.
Presa anglo-saxonă a comparat-o cu lumea conform lui Garp, nimic mai puțin. Dar este bine văzut: noul roman (-fleuve) al lui John Boyne, născut la Dublin în 1971, împărtășește cu capodopera lui John Irving aceeași respirație epică. Același concentrat de emoții și răsuciri, același amestec de gravitație și fantezie.
Les Furies invisible du cœur - un titlu împrumutat de la Hannah Arendt, despre poetul britanic W. H. Auden, cu presupusă homosexualitate - este, de asemenea, o carte care poate fi devorată fără a privi la ultima pagină. Scandalos de violent, primul a lovit imediat: repudierea publică, de către un preot, în masă deplină, a unui enoriaș de 16 ani, însărcinată, care refuză să spună cine. O „curvă”, inevitabil, în această Irlanda rurală din 1945 corsetată de religia catolică. Viitoarea „fiică-mamă” pleacă imediat în capitală pentru a-și încerca norocul și își încredințează copilul nenăscut unui cuplu bogat din Dublin, printr-o soră Redemptoristă.
Așa vom urmări soarta plină de viață a micului Chiril, fiul adoptiv al lui Charles și al lui Maude Avery, un ticălos care nu va fi niciodată „un adevărat Avery”, așa cum îi place să-i repete tatăl său oficial. Charles este un bancher în vizorul autorităților fiscale, Maude, un prolific romancier ale cărui cărți au obținut „recenzii pozitive”, dar și „vânzări minuscule, care i-au oferit o plăcere imensă, întrucât considera popularitatea vulgară”. Acești doi excentrici îl inspiră pe John Boyne cu dialoguri hilar, cuvinte care sunt complet în afara pasului cu decorul vremii - și cu aspirațiile celui mai mic plumitiv de azi.
Cyril Avery a crescut în confortul burghez, dar fără afecțiune. Părinții lui îi vorbesc ca un adult, singurătatea rămâne abisivă. Până când s-a împrietenit cu tânărul Julian Wooread, un băiat obraznic și carismatic de vârsta lui. Cyril își dă seama atunci că are „ceva diferit și imposibil de schimbat vreodată”. Îndrăgostit nebunește de Julian, în secret, va ciupi doar bărbați, pe propriul risc. De la homosexualitatea considerată a fi un defect până la ravagiile SIDA, de la imperativul de a rămâne în normă până la importanța găsirii drumului, această epopee captivantă, adesea incredibilă, se adâncește în mod strălucit în temele identității, familiei, politicii. Cel al Irlandei, oh, cât de retrograd până în zorii secolului al XXI-lea, îl ia pentru rang.
Furiile invizibile ale inimii, pde John Boyne, trad. din engleză (Irlanda) de Sophie Aslanides. JC Lattès, 580 p., 23,90 €.
Închisoare de lux
Americanul Amor Towles își imaginează cu umor lungul arest la domiciliu al unui nobil rus într-un palat din Moscova.
La 21 iunie 1922, pentru că a scris un poem anti-revoluționar, contele Alexander Ilich Rostov a fost plasat în arest la domiciliu de către un comitet bolșevic în hotelul Metropol din Moscova, unde tocmai acest fiu al unei familii numeroase din provincia Nijni Novgorod a petrecut patru ani în timpul. Desigur, nu este gulagul, dar în loc de frumoasa sa suită cu vedere la Place du Théâtre, el trebuie să se mulțumească cu o sală de servicii amplasată la ultimul etaj al acestui palat Art Nouveau. Cu interdicția de a călca asfaltul Moscovei. Ca un domn cu eleganță și reținere, sclipitorul Alexandre Rostov își ocupă liniștea. Și își începe noua viață, fără să-și schimbe obiceiurile dragi un pic: mic dejun în camera lui, prânz la Piazza, aperitiv la barul Chaliapine, cină la Boyarski, întâlnire săptămânală la frizer.
Pe măsură ce foametea, execuțiile și războaiele intră în țara lui Stalin, Excelența Sa, convinsă, la fel ca Montaigne, că „cel mai evident semn al înțelepciunii este bunul umor”, perpetuează bunele maniere ale clasei sale, intrând în extazuri în fața unui castel din 1899 -sărat sau gătit un friptură de mare cu fenicul. Cel mai extraordinar lucru este că, la fel ca numărul imperturbabil, cititorul nu se plictisește o secundă de-a lungul celor treizeci de ani (și 600 de pagini) din această închidere de lux.
Este adevărat că omul, al cărui spirit înțepător regală galeria cu digresiuni vesele și strălucitoare asupra literaturii rusești, Homo Sovieticus și omenirea în general, înmulțește întâlnirile: Andrei, majordomul, și Emile, bucătarul, cu care, după ce a îmbrăcat șorț de chelner, Alexandre a format curând un șoc „triumvirat”; Anna, steaua slavă; Nina, un pic ucrainean, a cărui fiică o va crește; Ossip, aparatul luminat; prietenul poet Mischka, în delicatețe cu putere. Atâtea personaje delicioase născute din imaginația fertilă și plină de umor din Amor Towles.
Un domn ciudat, precum și acest american în vârstă de 54 de ani, pasionat de cultura rusă și familiarizat cu marile hoteluri ale lumii, care a decis, după douăzeci de ani în finanțe, să se dedice scrierii. O exfiltrare a Wall Street pe care cititorul francez, după The Rules of the Game, în 2012, nu poate decât să se bucure.
Un gentleman la Moscova, de Amor Towles, trad. din engleză de Nathalie Cunnington. Fayard, 576 p., 24 €.
Viața și nimic altceva
Purtat de un limbaj și un stil magnific, Jón Kalman Stefánsson calcă pe urmele unei tinere islandeze, Asta. Entuziasmul pasiunilor cotidiene amestecat cu banalitatea vieții de zi cu zi. Copie.
Viețile nu sunt atât de grozave încât trebuie să li se spună tuturor. Și totuși, această propoziție este o prostie, deși servește drept principiu pentru scriitorii care sunt prea fericiți să umple paginile cu situații incredibile, evenimente nebunești, aventuri pentru care să moară (care pot răni). Dar dacă astfel de existențe uimesc, amuză, uimesc (după cum doriți sau nu), ele oferă un loc de mândrie oamenilor care au devenit eroi, uneori admirabili, alteori nu și care împing fiecare cititor, ascuns în canapeaua sa, să inventează un imaginar sau fantezează pe un curs extraordinar, care te poate ajuta să trăiești. Jón Kalman Stefánsson nu-și dă seama de toate acestea.