Cultura Trăiește ca un erou - Cultură - Tagesspiegel Mobil
Despre dragoste ca un infirm: „Slow motion”, noul roman al laureatului Premiului Nobel pentru literatură J.M. Coetzee
Ce complot. Rigid și gri, J.M. Coetzee l-a rostogolit în fața intrării în noul său roman de parcă ar fi vrut să strige cititorilor săi: Tu, care obișnuiești să călătorești în lume prin cărți și chiar și cu mine speri la un minim de mișcare externă, vei rămâne drăguț acum acasă, în mormântul saltelei unui vechi schilod. Pe scurt, „Slow Man” nu spune nimic altceva decât un bărbat de peste șaizeci de ani care își pierde piciorul drept după un accident de bicicletă și se îndrăgostește mizerabil de asistenta sa mai tânără și căsătorită. Și la fel de sfidător ca Paul Rayment, un francez care a emigrat în Australia, refuză o proteză, Coetzee face puțin eforturi pentru a da povestii sale o întorsătură răscumpărătoare.
Din asta, se crede cineva, romanul nu se va mai recupera: Lasă-l să plece și să calce pe loc! Și de parcă Coetzee nu ar fi pus deja un obstacol prea mult în fața lui, el îl construiește imediat pe următorul. La pagina 92 naratorul romanului, scriitoarea Elizabeth Costello, sună la soneria protagonistei sale și îl confruntă cu prima propoziție a romanului, pe care am citit-o deja la pagina cinci: „Șocul îl lovește în dreapta, violent și neașteptat și dureroasă ca un șoc electric și îl aruncă de pe bicicletă. "Doamna în vârstă, moderat îngrijită, care a dat numele ultimei cărți a lui Coetzee, este o dea ex machina intruzivă, ale cărei impulsuri divine se sfârșesc atât de pământesc încât îi oferă lui Rayment dragostea ei, pentru că ar putea fi sensibil ca doi măgari bătrâni ca ea să se alăture. Și de parcă asta nu ar fi fost suficient, Elizabeth Costello îi aranjează eroului ei înfometat sexual o întâlnire detaliată cu o femeie înfometată sexual, care este cel mai îndrăzneț pe care îl poate încărca această carte: șchiopul se culcă cu un orb.
Prin urmare, „mișcarea lentă” cântărește foarte mult pedeapsa unui invalid, greutatea unei metaficțiuni și povara unei constelații mitice, pe care niciun scriitor (nici măcar Christian Fürchtegott Gellert în celebrul său poem despre orbi și șchiopi) nu le-a spus atât de aproape de corp. Prin urmare, fiecare cititor are dreptul să nu fie interesat de problemele asistenței medicale ambulatorii și de implicațiile lor erotice - chiar dacă un laureat al Nobelului în literatură precum sud-africanul J.M., care locuiește în Australia de câțiva ani. Coetzee are grijă de ei. Cu toate acestea, miracolul pe care îl realizează constă în faptul că aruncă toate aceste poveri și, în propriul limbaj limpede, cu timpul prezent ca marcă comercială, se învârte din toate buclele scenice fără a schimba condițiile. Coetzee transformă fiecare detaliu realist într-unul alegoric și nu se gândește să-și scutească cititorii de mâncărimea buturugului piciorului, pe care Rayment le jambon - șuncă - l-a botezat.
Puteți respinge acest lucru ca pe un mod de viață ieftin. Dar, pe de o parte, este rupt de figura eroică care o rosteste, acea „secretară a invizibilului” semi-reală, așa cum s-a descris într-una din „cele opt piese didactice” din ultima carte: o femeie care este esențială doar în literatură. devine. Pe de altă parte, are nevoie de literatură ca valoare de referință pentru a dărâma din nou barierele în calea vieții: ca un memento că nu ai o poveste până nu-ți spui - și ca un memento că personaje literare precum cărturarul american Harold Bloom a pretins pentru Shakespeare, sunt mai originale decât oamenii care se reflectă în ele: „Avem puteri pe care nu le putem stăpâni și citim lucrări pe care nu le avem nimic de opus”.
Coetzee, acum în vârstă de 65 de ani, s-a ocupat adesea de trei mari A în anii săi tineri: vârsta, agonia și animalele - cu vârsta, suferința și animalele, în special câinii, fie în succesul său mondial „Schande”, fie în cel mai puțin palpitant Roman „Eiserne Zeit” - Încercarea de a ajunge la fundul violenței din Africa de Sud dincolo de orice lucru direct politic. Oricine caută mizeria creaturii în „slow motion” trebuie doar să se uite la personajul principal. Paul Rayment este, așa cum se spunea odată, infelixul canis al cărții: „Dacă ai fost până acum o persoană, cu o viață umană, de acum înainte fii un câine, cu viața unui câine”. Există o a doua lume care există în mod neașteptat alături de prima. Unul se mișcă în primul timp pentru un anumit timp; apoi vine îngerul morții. Pentru o clipă, pentru un eon, timpul trece. Apoi, hoops, ieși într-o a doua lume identică cu prima - doar că acum o ai pe Elizabeth Costello pe gât sau pe cineva ca ea. "
Având în vedere vârsta lui Coetzee, pasiunea pentru ciclism și viața sa în exil în Adelaide, există cu siguranță un moment de auto-stilizare în figura colecționarului de fotografie Paul Rayment. Dar și mai mult poți simți cum Coetzee își completează cosmosul cu motive familiare: o bucată de vanitate secretă, dar și posibilitatea de a deschide ferestre către alte opere ale sale, care sporesc insinuările acestui roman. „Mișcarea lentă” acționează la atât de multe niveluri în același timp, încât încetinirea a ceea ce se întâmplă la suprafață este însoțită de o accelerare a legăturilor subcutanate. Începe cu considerațiile etimologice la care este expus numele Rayments: Are mai mult de-a face cu vraimentul francez sau cu plata engleză? Este Rayment, care a crescut „alături de surorile bune din Lourdes” și care a respins însărcinarea cerească de fertilitate cu lipsa de copii, un păcătos a cărui salariu a venit? „Trebuie să te obișnuiești să plătești”, explică Elizabeth Costello pentru o zonă complet diferită: „Gata cu dragostea gratuită”.
Cu astfel de subiecte, „Slow Motion” (precum și „Schande”) creează destul de neintenționat răspunsuri la lumile corpului mercantil al lui Michel Houellebecq - doar că Coetzee caută soluții umaniste și totuși eforturile absurde ale lui Rayment de a câștiga afecțiunea mamei ca tată surogat pentru fiul lui Marijana Drago, urmărit cu un zâmbet rău intenționat. În ciuda tuturor, este un zâmbet de dragoste.
J. M. Coetzee: mișcare lentă. Roman. Traducere din engleză de Reinhild Böhnke. S. Fischer Verlag, Frankfurt pe Main 2005. 303 pagini, 18,90 EUR.