Târgul de carte Frankfurt am Main A cofetăria "Mischka" ()

MARENTE DE MOOR cunoaște sufletul »ruso-sovietic«

De Irmtraud Gutschke
10.05.2010
Timp de citire: 4 min.

Este fiica unui autor bestseller - Margaret de Moor - și, ca olandeză, a studiat studii slave. Chiar a locuit mai mulți ani la Sankt Petersburg și a lucrat ca corespondent de ziar. Marente de Moor, născut în 1972, este un exemplu al modului în care rusa, odată ce te cufunzi în ea, rămâne în tine, oriunde ai locui ulterior. Și totuși, este uimit cum o tânără din Amsterdam a scris o carte despre sufletul rus.

Marente de Moor povestește despre Vitaly Kirillow, care din Gorky - așa îl numește încă fostul și actualul Nizhny Novgorod - vine la Amsterdam, unde deja stă vărul său Ilya. El spune o frază semnificativă în roman: »Casele mobile arată diferența dintre olandezi și ruși. Nu călătorim, doar emigrăm. ”O vreme se pare că Vitali a emigrat. După ce i-a expirat viza de trei luni, el nu mai poate sta pe Rembrandtplein pentru a vinde acuarele turiștilor, trebuie să caute o slujbă discretă și în niciun caz nu poate înnegri, inspectorii l-ar putea recunoaște ca fiind o persoană „ilegală”. Dar cumva trece, diaspora rusă îl învăluie.

A găsit chiar o prietenă - olandeza Jessie, care a studiat studiile slave - și s-a mutat cu ea. Este o femeie energică, iubitoare de distracție, alături de care poți asculta diferența dintre „lekker” și „vkusny” și care uneori primește vodcă noaptea (pentru că oamenii de fapt beau non-stop în roman); după aceea, alcoolul este cu atât mai important pentru calmare. „Mai bine un rus în pat decât o rachetă nucleară”, spusese odată Jessie.

Ea poate spune visul care îl chinuie pe Vitali noapte după noapte. Chiar înțelege de ce? În timpul serviciului său militar la granița finlandeză, soldatul cu care Vitali patrula a fugit brusc pe schiurile sale. La distanță - deja în finlandeză - se oprise și se uită la el. Vitali ar fi putut împușca - conform ordinelor ar fi trebuit - dar a fost paralizat. Apoi a fost transferat într-un batalion punitiv din nordul îndepărtat și de atunci se gândește la modul în care a mers tovarășul său. Nici nu-și mai știa numele. Motivul secret al călătoriei sale spre vest a fost să-l caute. Indiferent dacă acest lucru este plauzibil sau nu, ca idee fixă a personajului ei fictiv, trebuie să o luăm de la Marente de Moor, mai ales că explică titlul: „Amsterdam și înapoi” - pentru că la final vedem sosirea lui Vitali la Sankt Petersburg.

Cum merge cu el, nici o idee. Dacă relația sa cu Jessie va rezista în timpul călătoriei - ea „inturistka”, el stowaway - dacă încă consideră căutarea soldatului respectiv (a vrut să afle numele fostei sale unități de frontieră) ca fiind semnificativă după a aflat că a existat un acord de extrădare între URSS și Finlanda în acel moment și dacă nu își va mai vedea vreodată prietenii din Amsterdam nu pare să-l intereseze atât de mult pe autor. Sau vrea să continue să povestească, ar trebui să existe chiar și o continuare? În primul rând, se pare că este mai puțin interesată de o poveste captivantă decât de detaliile pictării ei.

„Marente de Moor are nevoie doar de două sau trei apăsări pentru a da viață diferitelor cartiere ale Amsterdamului în romanul său de debut și, mai presus de toate, pentru a înfățișa scena est-europeană a orașului”, spune discursul. Dar aceasta nu este doar o descriere pricepută - Marente de Moor înțelege ruso-sovieticul din interior spre exterior. Ea adună tot ce merge cu ea - de la Pușkin la ciorba de ciuperci, troleibuzul de la miezul nopții și istoria PCUS. „Este posibil ca Uniunea Sovietică să se fi dezintegrat, bine, dar uită-te la noi” - Vitali și ceilalți ruși din Amsterdam în lumea lor spirituală: cu cărțile pe care le-au citit, cu filmele pe care le-au văzut, cu cofetaria „Mișka na sewere «, versurile lui Mayakowski din pașaportul sovietic, Ilya Muromets, Sergei Bondarchuk, Bulat Okud-shawa și Alla Pugacheva. Romanul este plin de vocabular rusesc (care, din păcate, uneori este transcris incorect). Komsomolskaya Pravda, synok, kommunalka, gastronom, inomarka, pojechali rebjata, boshe moj .

Cine înțelege că verișoara lui Vitali, Ilja, este fericită când mama lui îi trimite eșarfa de pionier la Amsterdam, se va simți ca acasă cu acest roman.

Marente de Moor: Amsterdam și înapoi. Roman. Din olandeză de Waltraud Hüsmert. Suhrkamp Verlag. 285 pp., Hardcover, 22,90 €.

Acest articol este important! Salvați acest jurnalism!

Momentele speciale necesită măsuri speciale: Datorită crizei coroanei și a vieții publice în mare parte paralizate, am decis să facem întregul conținut al site-ului nostru accesibil tuturor gratuit pentru o perioadă limitată de timp. Cu toate acestea, avem nevoie de resurse financiare pentru a continua să raportăm pentru dvs.

Ajutați-ne să facem posibil jurnalismul nostru și în viitor! Asistență acum cu doar câteva clicuri!