William Shakespeare Furtuna; sau Insula fermecată
Caliban. O rouă la fel de dăunătoare precum mama mea a spulberat vreodată morasa nesănătoasă cu pene de corb, cădea pe amândoi! O lovitură de sud-vest asupra voastră și acoperiți-vă mereu cu sultres și aripioare!
Prospero. Pentru această dorință bună, mizează pe ea, ar trebui să ai crampele în această noapte, cusăturile laterale ar trebui să-ți strângă respirația, iar aricii ar trebui să se obosească pe tine toată noaptea; ar trebui să fiți ciupit la fel de strâns ca fagurii și fiecare twik ar trebui să înțepe mai ascuțit decât albinele care le fac.
Caliban. Trebuie să iau prânzul. Această insulă este a mea, am moștenit-o de la Sycorax, mama mea, iar tu mi-ai luat-o. Când ai venit aici, m-ai mângâiat și ai făcut cu bunătate cu mine, mi-ai dat apă cu fructe de pădure și m-ai învățat cum să denumesc lumina mai mare și lumina mai mică care arde ziua și noaptea; și acolo te iubesc și ți-am arătat întreaga natură a insulei, izvoarele proaspete și regiunile sărate, sterpe și fertile. Sunt blestemat pentru că o fac! Toată magia mamei mele, broaștele, tocătoarele și liliecii peste tine! Că eu, care am fost anterior propriul meu rege, sunt acum singurul tău supus și trebuie să fiu închis în această stâncă, în timp ce păstrezi restul insulei pentru tine.
Prospero. Sclav mincinos pe care doar suflă, în loc de prietenie, îl poate îmblânzi; Ești un animal atât de urât, te-am întâlnit cu îngrijorare umană și te-am cazat în propria mea celulă, dacă ai fi suficient de insolent să vrei să faci violență copilului meu.
Caliban. Oh ho! o ho! - aș vrea să se fi întâmplat; ai ajuns acolo prea devreme, altfel aș fi populat această insulă cu calibani.
Prospero. Ești un sclav ticălos, incapabil să accepți impresia de orice calitate bună și pregătit pentru orice rău! Mi-a părut rău pentru tine, m-am chinuit să te învăț să vorbești și cum îți place ceva nou în fiecare oră. Întrucât nu ai fost capabil, mai sălbatic, să-ți descoperi propria opinie, ci doar ai făcut zgomote de neînțeles, precum o vite nerezonabilă, ți-am înzestrat gândurile cu cuvinte, astfel încât să le poți face pe înțelesul altora. . Dar, în ciuda tuturor instrucțiunilor, răutatea pătrunsă a naturii tale a prevalat și a făcut compania ta intolerabilă față de creaturi bine educate; Așa că m-am simțit obligat să te închid în această piatră și m-am mulțumit să-ți dezactivez răutatea doar dacă ai fi meritat mai mult decât o închisoare.
Caliban. M-ai învățat să vorbesc și tot avantajul pe care îl am de la el este că pot blestema; că ai avea ciuma pentru că m-ai învățat să vorbesc!
Prospero. Schimbătoare, scapă! Aduceți-ne lemnul și orezul aici la foc și grăbiți-vă ca să vă pot folosi pentru alte lucrări. Dacă nu faci ceea ce ți-am poruncit, sau o faci fără să vreau, te voi chinui pe tot corpul cu convulsii convulsive, îți voi umple toate oasele de durere și te voi face să urli că animalele sălbatice ar trebui să tremure la țipetele tale.
Caliban. Nu, te implor (Pentru sine.) Trebuie să mă supun; arta lui îi conferă o putere atât de mare încât ar fi capabil să-l supună pe mama mea, zeul Setebos și să-i facă un vasal.