Mănâncă Phil; online LEGTA Jules Rieffel
Virtua.org
De ce să definim acest cuvânt? Care este scopul ?
Mânca, poate mânca alimente, dar nu numai poate fi și spiritual, cum ar fi hrănirea minții. Mâncarea spirtoasă nu se află într-o cutie de bomboane de ciocolată, provine din ceea ce mănânci în mintea ta. Educația, cunoștințele și experiențele noastre sunt elementele elementare, care ne hrănesc creierul. Există, de asemenea, conștiință colectivă: adică ansamblul credințelor sociale, cum ar fi ideile religioase, politice și filosofice. Ca să nu mai vorbim de mass-media și publicitatea care ne influențează, în fiecare zi.
Acest cuvânt este utilizat pe scară largă în limbajul cotidian. Într-adevăr, găsim acest termen „a mânca” în mai multe expresii franceze precum „a-i mânca cuvintele” care înseamnă a vorbi fără să se articuleze bine sau „care nu mănâncă pâine” pentru a spune că nu este foarte scump pentru ceea ce este. este sau că nu se angajează să încerce nimic. Toate expresiile legate de mâncare sau de faptul de a mânca pe care le folosim zilnic, evidențiază puterea antropologică (= provine din cuvântul antropologie care corespunde teoriei filosofice care pune omul în centrul preocupărilor sale) și cultural ceea ce înseamnă a mânca.
De asemenea, este utilizat în mod regulat în literatură:
- Gargantua (1534), Francois Rabelais a scris: „Apetitul vine odată cu mâncarea, setea dispare odată cu băutul. "Capitolul 5.
- Gorgias (390), este un dialog scris de Platon, examinează valoarea politică și morală a retoricii. La un moment dat, compară retorica cu mâncarea: „Retorica este pentru suflet ceea ce este gătitul pentru trup. ".
- Fiziologia gustului (1825), de Jean Anthelme Brillat-Savarin, el a declarat: „Destinul națiunilor depinde de modul în care se hrănesc. " .
Etimologie:
În franceza veche am spus „majer”, „mengier” „mangeüe” din latinescul „manducare” care înseamnă „a mesteca” și „a mânca”.
Definiții:
- Puneți ceva în gură, mestecați-l, mestecați-l, roade-l, ciugulați-l ... (conform larousse)
- Verbul a mânca înseamnă a mesteca și a înghiți o mâncare sau, a se hrăni, a lua o masă sau, a roși, a ronțăi sau, parțial ascuns (ex: barba îi mănâncă jumătate din față) sau, a consuma. (după Encyclopaedia universalis)
- Mâncați și înghițiți un aliment solid, pentru a vă hrăni. Mănâncă o masă. (conform mai multor dicționare Larousse)
Aceste trei definiții arată că există o legătură cu una dintre nevoile noastre de bază, care este mâncarea. Mâncarea este într-adevăr verbul care caracterizează acțiunea acestei nevoi. Pe de altă parte, în a doua definiție vedem că este vorba și de „ascunderea parțială”; este puțin pictural, de fapt, când spunem că ceva mănâncă o parte din altceva înseamnă că nu vedem ce se mănâncă. Arată un mod diferit de a folosi acest cuvânt. În plus, găsim cuvântul „mâncați” în multe expresii cu mai multe semnificații posibile.
Sinonime:
- Restabili: recâștigați forța mâncând.
Acest verb adaugă un rezultat sau un efect pe care îl poate avea consumul: câștigă putere
- Mânca: mâncați mâncare, mâncați.
Acest verb pare să transmită mai puțin noțiunea de plăcere pe care o găsim în „a mânca”.
Antonime:
- Să vomite
- A scuipa
Citat:
Molière în comedia sa Avarul, a făcut o mulțime de referințe la mâncare. Când Harpagon (numele Miserului) vrea să ia o cină mare. În acest scop, îl cheamă pe bucătarul său, Maître Jacques, pentru a discuta despre meniu. Bucătarul făcut de meniul pe care și l-a imaginat în Harpagon, cu toate acestea, acesta din urmă consideră acest meniu mult prea extins. Valère, care este ginerele lui Harpagon, participă la acest interviu și îi răspunde maestrului Jacques: „Aflați, domnule Jacques, dumneavoastră și cei care vă plac, că este un gât, că o masă este umplută cu prea multe carne; că pentru a fi un bun prieten cu cei pe care îi invităm, frugalitatea trebuie să domnească în mesele pe care le oferim; și că conform spuselor unui bătrân, trebuie să mănânci ca să trăiești și nu să trăiești ca să mănânci ” , această ultimă propoziție este un chiasm, tradus literal dintr-o propoziție latină „Ede ut vivas, ne vivas ut edas”.