Numele Kombucha și alte nume

Online de 25 de ani. Fondată în 1996 de Günther W. Frank

kombucha

Numele Kombucha și alte nume

Datorită distribuției sale pe scară largă, fiecare grup de populație a dat acestei ciuperci populare propriul său nume. Deci, se întâmplă ca ciuperca de ceai să aibă multe alte nume în afară de "Kombucha".

Cert este că cuvântul japonez „Kombucha” a fost de fapt folosit incorect pentru a descrie ciuperca de ceai. „Konbu” este numele algelor brune (Laminaria japonica, probabil și alte specii) care sunt consumate ca hrană în Japonia (Tschirch, 1912, după Steiger și Steinegger, 1957) sau sunt folosite la prepararea ceaiului. „Cha” înseamnă ceai. „Kombucha” este ceaiul obținut din aceste alge marine (Steiger și Steinegger, 1957). Ceaiul a fost făcut probabil pe ceai de alge, iar numele ceaiului a fost transferat și în băutura de apă de ceai obținută cu acesta și în cele din urmă în ciuperca de ceai în sine (Meixner, 1983).

Numele de „Teekwass” a fost dat băuturii care ne-a venit din est prin Rusia către Kvass, care este și o băutură răcoritoare acră, carbogazoasă, dar cu care nu are nicio legătură. Cvasul alimentar de lux, care este popular în Rusia, este produs prin fermentarea acidului lactic din pâine înmuiată în apă, la care, în funcție de rețetă, se găsesc diverse ingrediente precum malț, făină, sirop, zahăr, mentă etc. adaugat.

Din următoarea serie de alte nume date ciupercii de ceai, se poate afla multe despre originea ei și despre ajutorul primit de la ciupercă. Se poate vedea imediat din multe dintre nume că își asumă originea ciupercii în est: China, Japonia, Manciuria, Japonia, Rusia, India. Termenul de meduză sau meduză nu este durabil din punct de vedere științific. Ciuperca de ceai nu are nicio legătură cu asta. Termenul „Champignon de longue vie” este folosit și în afara Franței și indică puterea de vindecare atribuită ciupercii și extinderea vieții care poate fi atinsă.

Numele de „ciupercă erou” provine din faptul că ciuperca a fost dată războinicilor japonezi. Au lăsat ciuperca în cantinele lor și, infuzând ceai proaspăt, au făcut o băutură răcoritoare care a fost întăritoare datorită conținutului său de vitamine (Popiel, 1917).

„Olinka” a fost numele dat ciupercii de ceai din mănăstirile boeme și moraviene. Hermann (1929) relatează că ar fi fost crescut în mănăstiri de mulți ani când nici măcar nu era cunoscut în mănăstiri. Secretul său a fost strâns păzit acolo, iar ciuperca a fost numită „Olinka”, probabil ca nume de copertă. Cu întrebarea „Ce mai face Olinka?” s-au făcut anchete misterioase despre înflorirea ciupercii. Se spune că a fost adus de la mănăstiri unor familii nobiliare (Hermann, 1979). Steiger și Steinegger (1957) subliniază că adesea s-a întâmplat ca în mănăstirile foarte învățate să se cunoască și să poată face multe lucruri mai devreme decât în ​​mediul țăranilor, cetățenilor și chiar prinților inculti. Astfel de lucruri erau păstrate strict secrete. Gândiți-vă la arta preparării berii, prepararea lichiorului, coacerea pâinii care nu conține boabe de nuci și, prin urmare, nu vă mai îmbolnăvește etc.

Termenul „Kombucha” apare în principal în rapoartele din Cehoslovacia, de exemplu în Mährisch-Ostrau (Pletnitzky, 1927) și Haida/Böhmen (Meißner, 1928) ca răspuns la întrebările din reviste. Numele botanic dat aici este „Fungus Japonicus”. La sfârșitul anilor 1920, unii farmaciști au adus ciuperca de ceai pe piață sub nume fanteziste precum „Mo-Gû” sau „Fungojapon” (Steiger și Steinegger, 1957).

În Enciclopedia Brockhaus cu douăzeci de volume (ediția a 17-a, 1970, Wiesbaden), ciuperca de ceai este listată în volumul zecelea sub denumirea „Kombucha die, burete de ceai japonez, ciupercă de ceai” (aici se confirmă că se numește „Kombucha, nu "Kombucha).

Numele „Combucha” și-a găsit drum și în cea de-a 4-a ediție nouă a „Manualului lui Hager de practici farmaceutice pentru farmaciști, producători farmaceutici, medici și funcționari medicali” în 1973 (volumul al patrulea, paginile 254-256). Aceasta este o lucrare de bază cu 8 volume de practică farmaceutică disponibilă în toate farmaciile. Termenul Kombucha sau Combucha este folosit în general și predominant astăzi.

Se spune că denumirea de „ceai Kargasok” se întoarce la următorul incident: în urmă cu aproximativ 60 de ani, o japoneză a descoperit în Kargasok (Rusia) mulți oameni care aveau peste 100 de ani. Tineri și bătrâni beau zilnic câte un ceai, care se făcea cu ajutorul ciupercii de ceai. Japonezii au luat remediul care trebuia să-i confere nemurirea acasă. Dr. Pan Pen a raportat ulterior din anii săi de cercetare: Kargasoctee extinde în mod clar viața, este un remediu pentru varicela și zona zoster, reduce ridurile, previne cancerul, previne menopauza, îmbunătățește vederea, întărește mușchii picioarelor, vindecă picioarele transpirate, constipație, diaree, articulații și dureri de spate, ulcere, întărirea arterelor, diabet, cataractă, infarct, întărește rinichii, reduce calculii biliari și obezitatea, favorizează somnul, ajută împotriva bolilor de mișcare și a hemoroizilor, părul cenușiu se întunecă și petele chelie cresc în.

Am găsit această poveste într-un manual de fabricație fără indicația autorului sau a sursei. Acest raport mi se pare cam încărcat. Un Dr. Nu am putut găsi Pan Pen în niciuna dintre referințe.

În cartea mea am enumerat 85 de nume care au fost încă date ciupercii de ceai. Mai multe articole despre numele "Kombucha":

De la kombu la kombucha?
? Kombu este numele japonez pentru alge brune comestibile din genul Laminaria, în special pentru L. japonica ARESCHOUG (japoneză makombu = real kombu); acest lucru este comun în apele de coastă din nordul insulei principale japoneze Honshu și sudul Hokkaido, precum și pe coastele Siberiei. Japonezii au adoptat probabil cuvântul din limba ainu, unde „kombu” era și o exclamație deosebit de veselă. În analele japoneze din secolul al VIII-lea, este deja raportat că Ainu a plătit kombu drept tribut japonezilor de generații. Japonezii au ales cuvântul chinezesc k'un-pu, care denotă alge fără nici o specificitate specială, ca personaje pentru acest cuvânt inițial necunoscut.

Kombu este folosit în multe feluri în bucătăria japoneză: de ex. Ca o garnitură de legume sau ca umplutură în supe, datorită conținutului ridicat de zahăr, de asemenea, pentru prepararea anumitor fursecuri și, în cele din urmă, îl puteți folosi și pentru a prepara un ceai de alge (kombucha, pronunțat: kombutscha), care este, totuși, mult mai puțin popular decât celelalte utilizări.

Încă nu este clar dacă, când și de ce numele acestui ceai de alge japonez a fost transferat către produsul complet diferit pe care îl vindem acum ca „kombucha”. ?
Wolfgang Caesar

Sursa: Christa Kletter: Kombucha - Ciuperca ceaiului. Deutsche Apotheker Zeitung (Stuttgart) 130, nr. 41 din 11 octombrie 1990, pp. 2266-2270: Cuvântul chinezesc „cha” înseamnă ceai. Nu s-au putut determina mai multe despre nume. Poate kombu este legat de kombuse (bucătăria navei). Nu se poate exclude faptul că kombucha se poate forma pe reziduuri vechi de gudron. Am reușit să cultivăm ciuperci din unele tipuri de ceai, care produc fermentații similare. Nu s-a stabilit încă dacă este un parazit specific pe planta de ceai sau o infecție accidentală. ?

Sursa: HERMANN, S.: Despre așa-numitul Kombucha, I. Biochemische Zeitschrift 192 (1928), 176-199 (de la institutul farmacologic-farmacognostic al Universității germane din Praga)