Suita franceză Irène Némirovsky
Categorie (e): Literatura => francofonă
fără sfârșit din păcate
Edițiile
Suite française [Text tipărit], roman Irène Némirovsky [pref. de Myriam Anissimov]
Suită franceză [Text tipărit] Prefață Irène Némirovsky de Myriam Anissimov
Cărți conexe
Fără serii sau cărți conexe. Înregistrați-vă pentru a crea sau modifica o serie
Recenzii Flash (44) »
Atinge inima
Vinmont review (, Aderat la 12 august 2014, 46 de ani) - 30 iulie 2019
Un favorit
Recenzie Flo29 (, Înscris la 7 octombrie 2009, 48 de ani) - 10 august 2017
Un roman în cadrul unui roman
Recenzent pentru Valotte (, Înscris la 31 decembrie 2011, 57 de ani) - 17 iulie 2016
Omagiu.
Monocle review (tournai, Înscris în 19 februarie 2010, 61 de ani) - 7 februarie 2016
Pe tema celui de-al doilea război mondial, fiica lui Irene Némirovsky reface un manuscris scris de mama ei.
Cartea este în două părți: Prima „Furtună în iunie”, care spune invazia germană și exodul celor care fug. Cel mai izbitor aspect este descrierea unui război cu două viteze. Cea a săracilor și a celor bogați. Această viziune oferă o percepție uitată a acestor momente tulburi.
A doua parte este „Dolce”. Un sat francez ocupat, locuințe rechiziționate de ofițeri și prin forța circumstanțelor contacte între oameni care se urăsc reciproc. Este foarte priceput prezentat, cu multă modestie.
Textul rămâne neterminat, dar cea mai mare parte a acestuia a fost probabil scrisă.
Irene Némirovsky, născută la 24 februarie 1903 la Kiev, a murit la 17 august 1942 la Auschwitz.
Magnific !
Recenzie despre JEANLEBLEU (Orange, Înscris la 6 martie 2005, 52 de ani) - 14 iunie 2015
Cum să nu ne lămurim cu această viziune (scrisă fierbinte și totuși deja plină de retrospectivă) a începutului celui de-al doilea război mondial în Franța ?
Acest roman, din păcate neterminat, din cauza arestării și deportării scriitorului, include 2 părți finalizate din cele patru proiectate de Irène Nemirovsky.
Prima parte se referă la dezastrul din iunie 1940 prin soarta mai multor familii sau personaje care reprezintă mai multe cercuri ale societății pariziene. Chiar are nevoie de curaj, este teribil de realist și de o bogăție psihologică mare.
A doua parte spune despre începutul ocupației un an mai târziu, într-un sat mic. Personajele principale au fost încrucișate în prima parte (au găzduit unii dintre protagoniștii primei părți în timpul exodului lor din iunie 1940).
Presupunem la sfârșitul acestei a doua părți că autorul a dorit să-și continue narațiunea prin sosirea la Paris a unui tânăr țăran din sat care caută să scape de vânătoarea de către ocupant după ce a ucis un ofițer german și să se alăture rezistenței.
Sunt deosebit de interesat de Războiul al Patruzecelea (în special de dezastru și ocupație) datorită apropierii sale temporale (părinții mei le cunoșteau) și de ceea ce poate dezvălui despre natura umană. Am fost copleșit de acest mare roman.
Un ultim cuvânt despre stilul Irene Nemirovski, care este splendid, în același timp precis, poetic și cu o mare densitate psihologică. Suntem foarte departe de manicheismul pus deseori în poveștile despre acest timp.
Este cu atât mai accentuat când știm că scriitorul a murit în deportare după ce a fost arestat în 1942 în timp ce lăsa acest roman neterminat.
Prima latură a celui de-al doilea război mondial
Review of Romur (Viroflay, Înregistrat în 9 februarie 2008, 47 de ani) - 1 ianuarie 2015
Cu toții am studiat al doilea război mondial și cunoaștem etapele mari. Dar literatura și cinematografia au prezentat în principal ocupația cu Rezistența și apoi cu Eliberarea. Această carte aruncă lumină asupra primei faze: dezmembrarea, tragică și realistă departe de imaginea grand-guignolescă a celei de-a 7-a companii, apoi începuturile ocupației.
În prima parte, vedem dezastrul trăit de diferiți protagoniști din diferite straturi ale societății, arătând cum acest șoc ar fi putut fi experimentat de la lucrătorul de birou până la ultimii reprezentanți ai aristocrației. A doua parte are loc într-un sat mic: mulți bărbați sunt morți sau chiar prizonieri, femeile conduc fermele cât pot de bine, o brigadă germană este staționată. Cum sunt primiți, considerați, cum sunt stabilite relațiile pentru primar, notabili, comercianți ... În ambele părți, este surprinzător de corect din punct de vedere psihologic, abia susținut să încapsuleze corect fiecare personaj și fiecare situație, cu lașitate, aranjamente, compromisuri din moment ce trebuie să trăiești bine cu realitatea.
Romanul este cu atât mai exact cu cât a fost scris între 1941 și 1942, finalizat chiar înainte ca Irene Nemirovsky să fie deportată la Auschwitz, nealterată în lumina evenimentelor care au urmat. Prin urmare, este o frescă pictată din viață, o privire purtată de un observator incisiv și lucid, uneori ironic, o mărturie scrisă cu mici atingeri în franceză foarte pură pe care absolut trebuie să o fi citit.