Denumire comună - Băuturi alcoolice. Cerințe de etichetare pentru băuturi alcoolice

Multe băuturi alcoolice au un standard de identitate sau compoziție prescris în titlul 2 din FDR. Pentru băuturile care îndeplinesc unul dintre aceste standarde, denumirea comună care apare în aldine, dar nu cu caractere italice, trebuie să fie folosită dacă această băutură a fost importată sau este destinată comerțului interprovincial. Acest lucru se aplică și vinului de gheață pentru export, precum și vinului de gheață preambalat vândut consumatorilor [9, 201, 202, RSAC].

Denumirea comună pentru o băutură alcoolică fără un standard de reglementare este denumirea prin care se cunoaște de obicei alimentele sau, în cazul în care nu este disponibil un nume comun, un nume care descrie adevărata natură a produsului.

Se acceptă termeni generici precum „băutură”, „răcoritor”, „băuturi spirtoase”, „lichior”, după caz. în denumiri comune ale alimentelor nestandardizate. Exemple:

• „Băutură alcoolică” este un termen generic care este acceptabil ca denumire comună pentru un produs care are un standard prescris de identitate și conținut de alcool;
• „Băutură alcoolică maltată” este o denumire comună acceptabilă pentru un produs fabricat din boabe de cereale malțuite care nu îndeplinește niciun standard FDR, dar nu a fost distilat;
• „Rachiu de trestie de zahăr” este un nume comun acceptabil pentru un produs nestandardizat fabricat din distilarea sucului de trestie de zahăr fermentat;
• „Lichior de sirop de arțar” este un nume comun acceptabil pentru un produs fabricat din coniac de fructe și sirop de arțar. În același timp, acest produs ar putea fi numit „coniac de fructe cu sirop de arțar”.

---